- din cap până în picioare
- from head to footfrom top / tip to toefrom hat to shoeat every poreînv. from face to foot.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
din cap până în picioare
Look at other dictionaries:
cap — CAP1, (I, III) capete, s.n., (II) capi, s.m. I. s.n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simţ şi orificiul bucal. ♢ loc. adv. Din cap până n picioare = de… … Dicționar Român
picior — PICIÓR, picioare, s.n. 1. Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la şold până la vârful degetelor, şi fiecare dintre membrele celorlalte vieţuitoare, care servesc la susţinerea corpului şi la deplasarea în spaţiu. ♢… … Dicționar Român
sus — adv. 1. Într un loc mai ridicat sau mai înalt (decât altul); la înălţime; deasupra. ♢ loc. adj. De sus = a) care este aşezat în partea nordică sau în partea mai ridicată a unui teren; b) care vine sau porneşte de la un organ de conducere; c) care … Dicționar Român
înarmat — ÎNARMÁT, Ă, înarmaţi, te, adj. (Despre persoane sau despre colectivităţi) Care este înzestrat cu arme; care are arme asupra sa; care este pregătit pentru luptă. ♢ expr. Înarmat până în dinţi (sau din cap până în picioare) = foarte bine înarmat. – … Dicționar Român
palmatum — TÁLP//Ă tălpi f. 1) (la om şi la unele animale) Partea de dedesubt (puţin concavă) a labei piciorului, de la călcâi până la degete, care vine în atingere cu pământul în timpul mersului. ♢ Din palmatum (sau din tălpi) până n creştet, din creştet… … Dicționar Român
creştet — CRÉŞTET, creştete, s.n. 1. Vârful capului; sinciput. ♢ expr. Din (sau de la creştet) până în tălpi sau din tălpi până în creştet = de sus până jos, în întregime, peste tot trupul. ♦ Părul (din vârful) capului. ♦ (Rar) Căpătâi. 2. Vârf, culme,… … Dicționar Român
măsura — MĂSURÁ, măsór, vb. I. I. tranz. 1. A determina cu instrumente sau cu aparate de măsură, etaloane etc., valoarea unei mărimi (lungime, masă, greutate, tensiune electrică etc.); a lua măsura; spec. a cântări. ♦ (Rar) A aplica pedepse, lovituri etc … Dicționar Român
murdărie — MURDĂRÍE, murdării, s.f. 1. Stare a ceea ce este murdar (1); (concr.) strat de necurăţenie care acoperă sau îmbâcseşte ceva; resturi nefolositoare; gunoi. ♦ Excremente. 2. fig. Caracter, comportare, faptă vrednică de dispreţ, degradantă, josnică; … Dicționar Român
ridica — RIDICÁ, ridíc, vb. I. I. tranz. 1. A lua de jos şi a duce în sus (susţinând cu forţa braţelor, cu spatele etc.); a sălta. ♢ expr. A ridica mănuşa = a primi o provocare. A ridica paharul (sau cupa, rar, un toast) = a închina în cinstea cuiva. ♦ A… … Dicționar Român
scoate — SCOÁTE, scot, vb. III. tranz. I. 1. A lua ceva (afară) dintr o cantitate mai mare sau din locul unde se află. 2. A extrage dintr un spaţiu, dintr un înveliş etc. pentru a elibera sau a utiliza. ♢ expr. A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba … Dicționar Român
bate — BÁTE, bat, vb. III. I. 1. tranz. şi refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat şi violent (cu palma, cu pumnul, cu băţul, cu biciul etc.) A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap. ♢ expr.… … Dicționar Român
